Tag Archive for 'cultura'

09
Sep

Calgary si cultura

No Gravatar

Intr-un articol anterior am luat in ras o statistica ce prezenta orasul Calgary ca  fiind cel mai culturalizat oras canadian. Adevarul este ca tara este prea tanara, populatia prea eterogena si nu exista o cultura canadiana asa cum exista in Europa.

In ceea ce priveste orasul nostru, trebuie  sa recunosc: exista oameni de cultura, exista institutii de cultura, exista eforturi pentru promovarea culturii. Exista mai multe muzee (militar, al aviatiei, al marinei – intr-un oras de munte, Glenbow), centru pentru arte interpretative, galerii de arta, teatre, opera, centre de popularizare a stiintei, balet, orchestra filarmonica si altele.

Orasul este nou – are mai putin de 200 de ani – si in ultimii cinci ani a cunoscut o dezvoltare exploziva. Dezvoltarea se datoreaza exploatarilor petroliere si a atras foarte multi oameni. Si, dupa cum s-a vazut in istorie, unde sunt bani, mai devreme sau mai tarziu vine si cultura. Nu trebuie decat sa asteptam.

Un ultim detaliu: pe site-ul operei din Calgary am gasit aceasta pagina continand reguli de comportament la opera.

06
Sep

Calgary si cultura

No Gravatar

Am citit un articol despre cultura in orasele Canadiene. Cand am vazut titlul, m-am intrebat “Exista asa ceva?”. Citind in continuare, am avut parte de inca o surpriza: Calgary este cel mai culturalizat oras canadian.

Cum au ajuns la aceasta concluzie? Au impartit sumele de bani incasate de institutiile de cultura la numarul de familii din oras. A reiesit ca familiile din Calgary au cheltuit cel mai mult pe muzee, expozitii si spectacole, comparativ cu restul Canadei.

Ma intreb daca nu au inclus la cheltuieli pentru cultura si vizitele la pub-ul de la colt, unde urmaresc meciurile de hockey si fotbal american…

Current Mood:Mischievous emoticon Mischievous

10
Aug

Povesti japoneze – Razbunarea lui Kazuma Part 2

No Gravatar

Restul povestii il gasiti aici.

Intamplarea a facut ca in acel timp cei din clanul Hatamoto sa formeze o liga impotriva puternicilor Daimio; si Abe Shirogoro, impreuna cu alti doi nobili pe nume Kondo Noborinosuke si Midzuna Jiurozayemon, sa fie conducatorii acestei ligi. Fortele lor erau in general recrutate dintre oameni viciosi, care nu aveau alte metode de a isi castiga traiul, pe care ii primeau si ii tratau cu bunavointa fara sa le puna vreodata intrebari despre antecedente; asa ca, atunci cand fiul mamei sale vitrege i-a cerut azil, Abe Shirogoro nu numai ca i-a oferit preotectia sa, ci i-a si garantat ca il va apara de orice pericol. Asa ca a cerut o intrunire a celor mai importanti Hatamoro si l-a prezentat pe Matagoro, spunand:- “Acest om este un slujitor al lui Ikeda Kunaishoyu, care, avand ura impotriva unui om pe nume Watanabe Yukiye, l-a omorat si apoi a venit la mine pentru a il proteja; mama acestui om  mi-a dat sa sug cand eram copil si, chiar daca a gresit sau nu, eu ii voi fi prieten. Deci, daca Ikeda Kunaishoyu imi va cere sa il dau autoritatilor, am toata incredea ca veti avea vointa si puterea sa ma ajutati sa il inving.”

“Bineinteles ca vom face aceasta, cu toata placerea!” a raspuns Kondo Noborinosuke. “Avem de ceva timp motive sa ne plangem de ingamfarea cu care ne-au tratat Daimio. Lasa-l pe Ikeda Kunaishoyu sa trimita oameni care sa ceara acest om si le vom arata puterea celor din Hatamoto.”

Toti ceilalti Hatamoto au aplaudat hotararea sa si s-au pregatit pentru a face fata unei rezistente armate, daca Lordul Kunaishoyu cerea predarea lui Matagoro. Dar acesta din urma a ramas ca un musafir binevenit in casa lui Abe Shirogoro.

Cand Watanabe Kazuma a vazut ca, pe masura ce trecea noaptea, tatal sau Yukiye nu mai venea acasa, a devenit nelinistit si s-a dus la casa lui Matagoro pentru a il cauta. Afland spre disperarea lui ca tatal sau a fost omorat, s-a pogorat asupra cadavrului si, imbratisandu-l, a inceput sa planga, Dintr-o data, si-a dat seama ca aceasta nu putea fi decat fapta lui Matagoro; asa ca a intrat furios in casa acestuia, hotarat sa il omoare pe asasinul tatalui sau dintr-o singura lovitura. Dar Matagoro plecase deja, iar Kazuma nu a gasit-o decat pe mama acestuia, care facea pregatirile pentru a isi urma fiul la casa lui Abe Shirogoro: asa ca el a legat-o pe batrana si l-a cautat prin toata casa pe fiul ei; dar, vazand ca aceasta cautare este futila a rapit-o pe mama lui Matagoro si a predat-o unuia dintre batranii clanului, in acelasi timp punandu-l pe acesta in tema cu Matagoro care era asasinul tatului sau. Cand toata intamplarea a fost raportata Printului, acesta s-a suparat foarte tare  si a ordonat ca femeia sa ramana legata si sa fie aruncata in inchisoare pana cand locatia fiului ei va fi fost descoperita. Apoi Kazuma si-a ingropat tatal cu mare pompa, jelindu-l neincetat.

Informatia ca mama lui Matagoro era tinuta prizoniera pentru crima fiului sau a ajuns repede la urechile oamenilor lui Abe Shirogoro. Acestia au inceput imediat sa planuiasca salvarea ei; asa ca au trimis la palatul Lordului Kunaishoyu un mesager, care, atunci cand a fost prezentat consilierului Printului, a spus:

” Am auzit ca, ca si consecinta a mortii lui Yukiye, Lordul meu a fost multumit sa o arunce in inchisoare pe mama lui Matagoro. Stapanul nostru Shirogoro a arestat criminalul si vi-l va oferi. Dar mama nu a comis nici o crima, asa ca va rugam sa fie eliberata din aceasta situatie cruda: ea a fost mama vitrega a stapanului nostru, iar el isi doreste extrem de mult sa o salveze. Daca veti aproba aceasta noi va vom da asasinul in fata portii stapanului nostru maine.”

Consilierul a repetat acest mesaj Printului care, fiind foarte multumit ca ii va putea oferi lui Kazuma razbunarea atat de rapid, a aprobat imediat propunerea, iar mesagerul s-a intors triumfator anuntand succesul planului. In ziua urmatoare Printul a ordonat ca mama lui Matagoro sa fie urcata intr-o lectica si sa fie carata pana la locuinta Hatamoto, lasand-o in grija unui slujitor pe nume Sasawo Danyemon, care, atunci cand a ajuns la casa lui Abe Shirogoro a spus -

“Sunt insarcinat sa v-o dau pe mama lui Matagoro si, in schimb, sunt autorizat sa primesc pe fiul sau.”

“Vi-l vom ceda imediat; dar, pentru ca mama si fiul trebuie sa isi ia “La revedere” pentru totdeauna unul de la celalalt, va imploram sa aveti bunavointa sa intarziati putin.”

Acestea fiind spuse slujitorii lui Shirogoro au condus batrana inauntrul casei stapanului lor, iar Sasawo Danyemon a ramas in asteptare afara pana cand in sfarsit a devenit nerabdator si s-a hotarat sa ii grabeasca pe oamenii dinauntru.

“Va multumim foarte mult”, i-au spus acestia, “pentru ca ati binevoit sa ne aduceti mama; dar, pentru ca fiul nu poate sa va insoteasca momentan, mai bine va intoarceti acasa cat mai repede. Ne temem ca v-am facut deja prea multe probleme.” Si uite asa si-au batut joc de el.

Cand Danyemon si-a dat seama ca nu numai ca a fost pacalit sa predea batrana, dar acum se si rade de el, s-a enervat extrem de tare si s-a gandit sa intre fortat in casa si sa ii prinda pe Matagoro si pe mama sa; dar, uitandu-se in curte, a observat ca era plina cu Hatamoto care aveau pistoale si sabiile trase din teaca. Nevrand sa moara atunci intr-o lupta fara sanse de reusita, si in acelasi timp, fiind de parere ca, pentru ca a fost inselat, si-ar face de rusine Lordul, Sasao Danyemon s-a dus la locul de inmormantare al stramosilor sai si si-a facut seppuku in fata mormintelor lor.

Va urma pe acelasi subiect.

01
Aug

Teatrul japonez – Bunraku Part 5

No Gravatar

Celelalte articole din aceasta serie le gasiti aici. Astazi vom incheia oarecum aceasta serie de articole, va mai urma  maine probabil un album cu diferite capete de papusi. Vorbim despre mecanismul paousilor Bunraku, costumele lor si cateva detalii despre decorurile de scena.

Mecanismul Capetelor Papusilor

Miscarea ochilor, sprancenelor si a gurii capetelor papusilor este obtinuta de papusarul principal prin miscarea cu ajutorul degetelor de la mana stanga a manetelor atasate batului dogushi din gatul papusii. Daca misca maneta mica speciala care este atasata capului cu niste corzi de shamisen, capul papusii poate fi facut sa se miste in sus si in jos in acelasi ritm cu muzica shamisen. Aceasta miscare se bazeaza de asemenea si pe o constructie speciala numite bane – arc -, facuta din fanoane.

Perucile din Bunraku sunt numite kazura, exista intr-un numar de stiluri fundamentale, depinzand de tipul de personaj care se vrea caracterizat. Este datoria mestrilor in peruci – numiti tokoyama – sa coasa si sa creeze o coafura potrivita – keppatsu – pentru fiecare rol, bazandu-se pe acele stiluri fundamentale. De asemenea, tokoyama nu numai creaza perucile; el le si definitiveaza atasand parul unor placute de cupru. Tipul de par folosit este in general par uman, dar cateodata, pentru a crea iluzia de volum, mai este folosit si par de yak. Peruca finisata este apoi pusa si atasata cu cea mai mare grija capului. Cand se creaza o coafura deosebita nu se foloseste ulei pentru a nu contamina fata, astfel incat stylingul se face numai cu apa si ceara de albine – bintsuke.

Costumele papusilor

Costumele papusilor consista dintr-o roba interioara numita juban, un kimono de dedesubt numit kitsuke, o jacheta – haori – sau roba – uchikake, gulerul – eri -  si un fel de brau – obi, Pentru a da corpurilor papusilor senzatia de moale robele sunt umplute lejer cu bumbac. Mai mult, se face o gaura in spatele robelor lor pentru a da voie papusarului sa le manipuleze. Pentru fiecare spectacol mestrii de costume aleg vestimentatii dintre multe tipuri de robe in diferite culori si modele, hotarand ce roba se poate folosi cu o anume papusa. Setul complet de robe pe care l-au ales este apoi trimis papusarilor.

Juban, kitsuke, haori si uchikake:

(Image credit 1, 2, 3 & 4)

Papusarii iau apoi parte la koshirae, sau “imbracarea papusii”. Pentru ca sunt folosite pe scena, robele isi pierd culorile vii, se murdaresc si in unele locuri sunt roase, De aceea au nevoie constanta de ingrijire si reparatii. Pregatirea unui nou set de costume pentru personajele unei noi piese este o alta datorie importanta a maestrilor de costume.

Decoruri

Micile decoruri ale Bunraku includ lucruri care sunt carate in mana sau sunt atasate de corp, cum ar fi sabii sau un fel de batiste numite tenugui, precum si obiecte mai mari cum ar fi dulapuri sau echipamente de iluminat. Exista si un numar de consumabile, cum ar fi scrisori care sunt rupte si apoi aruncate. Toate decorurile de mana sunt foarte mici, pentru a se potrivi cu marimea papusilor. Tipurile de evantaie folosite sunt insa de aceeasi marime ca si cele folosite de oameni, dar aceasta in mod ciudat nu pare sa aiba un efect vizual grotesc. Maestrii de decoruri pregatesc toate micile decoruri care sunt necasare fiecarei piese, le repara pe acelea care sunt foarte degradate si de asemenea fac altele noi. Cand incepe spectacolul decorurile sunt carate de la camerele de imbracat catre scena de papusari tineri care apoi le ofera papusarilor care manipuleaza papusile in timpul piesei.

Va urma.

Papusi Bunraku:

(Image credit 1, 2 & 3)

31
Jul

Teatrul japonez – Bunraku Part 4

No Gravatar

Celelalte articole din aceasta serie le gasiti aici. Astazi vom vorbi despre elementele cele mai importante ale Bunraku, si anume papusarii si papusile.

Papusarii

Papusile din Bunraku sunt diferite de toate celelalte papusi din lume pentru ca ele necesita cate 3 papusari pentru a le manipula. Cei trei papusari sunt: omo-zukai, sau papusarul-sef, care manevreaza capul si fata papusii tinand un bat cu diferite manete in mana sa stanga, iar cu cea dreapta manevreaza mana dreapta a papusii; hidari-zukai, sau papusarul de mana dreapta care isi foloseste mana dreapta pentru a manevra mana stanga a papusii si ashi-zukai sau papusarul de picioare care isi foloseste ambele maini pentru a sugera miscarile picioarelor si talpilor papusii. Astfel, daca acesti papusari nu lucreaza impreuna in perfecta armonie, miscarile papusii vor parea artificiale si iluzia se va narui. astfel papusa neavand viata. Mana stanga a papusarului sef care sustine greutatea papusii este ca si coloana vertebrala a papusii si prin aceasta mana stanga este prima care insufla viata in papusa.

Omo-zukai, Hidari-zukai (se vede in partea dreapta) si Ashi-zukai (se vede dedesubt):

(Image credit 1, 2 & 3)

Antrenamentul pentru a deveni papusar incepe cu picioarele, apoi cu mana stanga, in final ajungand la cap si la mana dreapta. Asa o perioada lunga de studiu era necesara incat in timpurile vechi se spunea: “Zece ani pentru picioare, zece ani pentru mana stanga.” Pentru a ajuta papusarul de mana stanga sa aiba o pozitie cat mai confortabile, papusarul sef poarta o incaltaminte speciala numita “saboti de scena” sau “saboti ridicati”. O papusa mare poare sa aiba chiar si un metru jumatate, in timp ce una mica are aproximativ 1.30 m, asa ca inaltimea incaltamintei folosite poate sa aiba intre 20 cm si 50 cm, depinzand de dimensiunea papusii. Cand o papusa necesita trei papusari ea apare pe scena cu toti cei trei manipulatori. Mai presus de orice, ei reprezinta un obstacol in calea viziunii audientei. De aceea conceptul de kurogo (“robe negre”, referindu-se la papusarii imbracati cu robe negre, avand si capul acoperit) a aparut. La inceput negrul insemna “nimic”, astfel incat Bunraku a adoptat acest concept al “nimicului” si a inceput sa foloseasca manipulatori imbracati in negru, ceea ce sugereaza ca ei nu pot fi vazuti, ca si cum nu ar fi nimic acolo. Insa atunci cand manipularea papusii se face cu foarte multa iscusinta audienta va dori sa vada cine sunt cei care au atat de multa pricepere. Asa ca ideea de de-zukai (un manipulator care este vizibil audientei, a carui fata este descoperita) a fost de asemenea binevenita.  Bininteles, in majoritatea cazurilor, papusarul sef nu este imbracat in negru, ci poarta un kimono marcat cu emblema familiei sale (montsuki) si o fusta numita hakama. In piese care implica spectacol poate purta chiar si un tip special de hakama peste o vestea externa cu umeri largi numita kataginu. Cel mai fascinant aspect al Bunraku este faptul ca papusile manuite cu pricepere par sa se miste liber asemenea oamenilor si par ca au viata. Cei trei papusari devin una cu papusa pentru a o putea manipula si de asemenea trebuie sa devina una cu vocalul si cantaretul la shamisen – este o istovitoare munca de echipa care evoca extrem de multa emotie prin frumusetea sa.

(Image credit)

Kurogo, kimono cu montsuki, hakama si kataginu:

(Image credit 1, 2 & 3)

Mecanismul papusilor

Capetele papusilor sunt cioplite din lemn si sunt goale pe dinauntru, fiind puse deasupra unui bat special numit dogushi, care este plasat printr-o gaura intr-o placa ce reprezinta umerii; cu acest bat manipuleaza papusarul sef papusa. Bucati de material textil sunt prinse in fata si in spatele placii pentru umeri, fiind atasate unor inele de bambus – este un mecanism destul de simplu.  Lufe – bureti – sunt atasate la ambele capete ale placii umerilor pentru a da iluzia de rotunjime. Bratele si picioarele sunt fiecare atasate separat de placa umerilor cu sfori dar, de reula, papusile feminine nu au deloc picioare – papusarul de picioare isi pune pumnii in poala papusii si face astfel incat sa para ca are picioare si merge. O armatura lunga de lemn – sashigane – este atasata mainii stangi a papusii, prin care papusarul de mana stanga manipuleaza bratul si mana stanga ale papusii.

Capetele – kashira – papusilor Bunraku sunt impartite in feminine si masculine, iar apoi clasificate in categorii dupa varsta, rang – clasa sociala – si trasaturi distinctive ale personalitatii date de rolul pe care il portretizeaza, fiecare dintre ele avand un nume propriu care le reflecta caracteristicile speciale. Daca piesa este diferita dar tipul de personaj este acelasi, atunci acelasi cap ar putea fi folosit pentru roluri diferite din piese diferite. Cateodata, pentru a se potrivi personajului mai indeaproape, sunt chiar repictate pentru a le da tonul pielii potrivit sau pentru a le schimba peruca in cazul papusilor folosite un rol dupa altul. De asemenea, exista un numar de capete specifice anumitor roluri, sunt cateva folosite pentru roluri de copii si multe altele care sunt atasate papusilor manuite de un singur papusar – tsume-ningyo – . Capetele sunt responsabilitatea “maestrului de capete” – kashira tanto -, care le pregateste si le repicteaza pentru fiecare punere in scena a unei piese. In plus, un alt aspect important al responsabilitatilor sale este faptul ca verifica extrem de atent sforile si  manetele care controleaza miscarile ochilor si ale gurii si, daca gaseste vreo problema, o repara cu cea mai mare rapiditate.

Va urma: Maine vom vorbi despre mecanismul capetelor papusilor, despre costumele lor si vom incheia cu unele mentiuni despre decorurile folosite in piese.




Authors











Noi vorbim despre











Add to Technorati Favorites