Cred ca Romania este pe cale sa se pricopseasca cu un nou Ceausescu. Cine ar fi acesta? Nimeni altul decat Crin Antonescu. Acelasi Crin care ba i-a criticat pe Geoana si Basescu (cand candida impotriva lor), ba il lauda pe Geoana si il critica pe Basescu (cand il sustinea pe Geoana in cursa pentru fotoliul de presedinte al Romaniei), ba il aproba politic pe Basescu (cand spera ca acesta sa il numeasca prim-ministru), ba - mai nou – il judeca si il acuza pe Basescu.
In discursul lui Crin Antonescu am gasit acest fragment: “le cer iertare rudelor, familiilor morţilor de la Revoluţie, pentru că la 20 de ani suntem aproape în caricatură şi de Nicolae Ceauşescu, şi de Marea Adunare Naţională, şi de presa slugarnică”.
Pe langa exprimarea de elev sub-mediocru de clasa a cincea “aproape in [...], si de [...]“, mult mai deranjant este ca amesteca lucruri cu un puternic impact emotional (amintirea celor care au murit in revolutie) impreuna cu sugestii impotriva adversarilor lui politici. Marsav, se poate spune. De asemenea, care este acea presa slugarnica? Presa care s-a unit impotriva lui Basescu? Atunci cine este acel nou “Ceausescu” pe care il slugareste presa? El insusi, se pare.
Citeste in continuare…
Current Mood:
Sickly
Vladi Martinus m-a intrebat de ce as fi votat cu Traian Basescu. Mai exact, cu ce m-a convins pe mine Traian Basescu. Raspunsul e simplu: nu m-a convins el, m-au convins ceilalti candidati.
In primul rand, eu nu locuiesc in Romania. Spre deosebire de Romania, aici oamenii sunt mai relaxati, mai zambitori si mai politicosi. Sunt chiar enervant de politicosi: daca dai peste ei in supermarket, ei se scuza ca ti-au stat in drum. Ciudat, nu? Initial am crezut ca ma ironizeaza, pana cand am inteles ca ei chiar sunt asa de politicosi. Daca esti la volan si semnalizezi ca vrei sa treci pe alta banda, ceilalti incetinesc si te lasa sa schimbi banda, in loc sa te claxoneze si sa accelereze pe langa tine. Mai mult, cand mi-a ramas masina in intersectie (ambreiajul, deh), blocand banda din mijloc, la ora de varf, in 50 de minute s-au auzit doar doua claxoane, dintre care unul nu imi era adresat mie.
Revenind la alegeri, sa presupunem ca nu stim nimic despre PSD, PD, PNL, PD-L, Mircea Geoana, Sorin Ovidiu Vantu, Adrian Nastase, Emil Boc, Ion Iliescu, Crin Antonescu, Petre Roman, Traian Basescu. Ne uitam in mass-media din Romania cautand informatii despre alegeri. Ce vedem? In primul rand, gasim articole in care autorii spumega impotriva lui Traian Basescu. In al doilea rand, gasim articole/reportaje/analize/emisiuni in care autorii ataca furibund pe Traian Basescu. In al treilea rand, vedem ca (aproape) nimeni nu spune/scrie ceva pozitiv despre Traian Basescu. Imaginea pe care o vedem din afara tarii este aceea a unui roi de viespi care ataca in valuri un dusman. Citeste in continuare…
Current Mood:
Angry
Nu a trecut mult timp de cand am auzit despre incercarea de introducere a sistemului 3rd strike in Anglia si iata ca au venit si vesti bune. Textul propus a suferit cateva modificari de natura sa protejeze drepturile consumatorilor:
“O procedura corecta si impartiala (inaintea deconectarii) va fi garantata. [...] Dreptul la o examinare juridica va fi garantat.”
Asadar, nu mai este suficient ca cineva sa te parasca de trei ori. Va trebui ca cererea de deconectare sa ajunga in fata unei comisii juridice (daca nu chiar a unui judecator, in tarile mai civilizate) si paraciosul (sau , daca vreti, reclamantul) va trebui sa convinga comisia ca ati incalcat copyrightul si ca meriti sa fii deconectat.
(Surse: christianengstrom.wordpress.com, NY Times)
Current Mood:
Happy
… este un concept intalnit prin America de Nord (dar nu numai) care spune ca, a treia oara cand faci o prostie, s-a terminat cu indulgenta si urmeaza o pedeapsa severa. In Franta, presedintele Sarkozy se lupta (si se pare ca reuseste) sa introduca o lege care protejeaza proprietatea imaginara – pardon, am vrut sa spun proprietatea intelectuala. Citeste in continuare…
Current Mood: Happy & 
Surprised
Am vazut, in filme si seriale de actiune (“CSI Miami” sau “NCIS”, “District 9″), cum guvernul (american sau nu) angaja firme private pentru a executa operatiuni militare ce se puteau duce la lupta armata si pierderi de vieti omenesti. Pe atunci mi-am spus ca e film si ca este imposibil ca un guvern sa dea dreptul unei firme particulare sa atace si sa ucida oameni. Pana la urma, uciderea oamenilor este un monopol al statului. De-aia exista politie si armata si sistemul corectional, nu?
Ei bine, CIA a angajat compania americana de securitate Blackwater (ce nume desprins din filme!) pentru a gasi si asasina lideri Al-Qaeda. Care e diferenta intre a asasina membri Al-Qaeda in Afganistan si a asasina membri Al-Qaeda in SUA? Dar care e diferenta intre a asasina membri Al-Qaeda in SUA si a asasina persoane incomode/periculoase in SUA?
Current Mood:
Alarmed & Sickly & Surprised
