Restul articolelor din aceasta serie le gasiti aici.
Ca si cabalistii, gnosticii si devotatii cultelor mistice nu credeau ca moartea este necesara pentru ca omul sa se uneasca cu divinul. “Salvati de lumina Ta”, spune o rugaciune gnostica, “sarbatorim faptul ca ni Te-ai aratat intreg, ne bucuram ca ne-ai facut zei cat inca suntem in corpurile noastre prin viziunea Ta.” In misterele lui Mithras initiatul se inalta prin sapte porti pe sapte trepte ascendente, o mimare a inaltarii sufletului printre sferele planetelor. In misterele lui Isis initiatul se imbraca si se dezbraca cu sapte garderobe – sau cateodata 12. In ambele cazuri rezultatul acestei initieri era “renasterea”. Initiatul era renascut in forma de zeu. La sfarsitul “Asinului de aur” al lui Apuleius eroul este initiat in misterele lui Isis. El nu dezvaluie detaliile ceremoniei, desi spune ca s-a apropiat de insasi portile mortii, dar i-a fost permisa reintoarcerea. Apoi el a revenit imbracat cu 12 straie, o esarfa cu animale sacre si o ramura de palmier simbolizand razele soarelui care rasare. “Am fost dintr-o data expus privirii multimii, ca atunci cand o statuie este dezvelita, imbracat asemenea soarelui. Aceea a fost cea mai fericita zi a initierii mele si sarbatoresc aceasta ca si pe ziua mea de nastere.”
Incercarea de a deveni Dumnezeu este Marea Lucrare a magiei si a alchimiei. Credinta ca omul poate sa obtina divinul cat inca este in corpul sau, cu paralela intre acest proces si transmutarea metalelor de baza in aur, a fost inclusa in tehnicile de prelucrare a metalului din lumea antica de alchimistii gnostici greco-egipteni. Unul dintre ei, Zosimos din Panapolis in Egipt, scriind la aproximativ 300 i.Hr., descrie un vis in care a vazut un preot sacrificandu-se pe un altar in forma de dom care era situat la o inaltime de 15 trepte. El a auzit vocea protului spunand: “Am reusit sa cobor 15 trepte in intunericime si sa le urc apoi catre lumina. Sacrificiul ma reinoieste, respingand natura densa a corpului. Astfel scapat de necesitate, devin spirit.” Preotul a spus ca suferit violente de neimaginat si de neindurat. Fusese dezmembrat cu o sabie. Oasele sale fusesera amestecate cu a sa carne si arse in foc si, prin tranformarile corpului, el devenise un spirit.
Cuvantul folosit pentru altarul in forma de dom, phiale, era de asemenea folosit pentru recipientul de sticla in forma de dom pus deasupra aparatului de distilat indeplinind rolul de condensator de vapori. Visul probabil descrie distrugerea “corpului” unui metal prin incalzire, cu degajare de vapori – “spiritul”. Dar de asemenea aduce aminte de initieri mistice. Coborarea treptelor in intunericime si intoarcerea catre lumina sugereaza coborarea si ascensia sufletului printre sfere. Dezmembrarea cu sabia este moartea falsa care precede renasterea. Arsul in foc este purgatoriul naturii pamantesti si tranformarea sa in spirit.
Mai tarziu in acelasi vis Zosimos a vazut o mare de oameni imersati in apa fierbinte pe altar, arsi si zbierand. A vazut un om de cupru care tinea o tableta de plumb. Un spectator i-a spus ca “oamenii care doresc sa fie virtuosi intra aici si devin spirite dupa ce au scapat din corp”. Trezindu-se din acest vis Zosimos sfatuieste cititorul sa construiasca un templu “ca de plumb alb, ca de alabastru, neavand inceput sau sfarsit in constructia sa. Lasa-l sa aiba in interior un izvor de apa pura, stralucind precum soarele…Apoi ia o sabie si gaseste deschiderea ingusta care este intrarea in templu. Un sarpe te asteapta la intrare. Prinde sarpele, omoara-l, jupoaie-l si foloseste-i corpul ca treapta pentru intrare. Vei gasi ceea ce cauti. Omul de cupru a devenit de argint si daca doresti va deveni omul de aur.”
Templul a fost interpretat ca laboratorul alchimistului, altarul ca aparatul sau, oamenii ca ingredientele lucrarii care devin spirit sau vapori si sarpele ca dificultatile lucrarii. Dar visul are evident o semnificatie mai adanca. Un ocultist modern ar putea interpreta templul care nu are inceput si nici sfarsit ca eul adevarat care este etern, simbolizat ca si corpul unei femei care contine apa vietii scanteietoare, scanteia divina. Intrarea ingusta aduce aminte de Matei 7.14: “in fata este poarta si ingusta este calea care duce catre viata”, iar sarpele care pazeste este natura animalica a omului care blocheaza calea progresului spiritual dar care, depasit si transformat, este treapta esentiala de inceput a drumului catre divin. Penetrarea intrarii inguste este copularea mistica, sau uniunea opuselor, care precedeaza renasterea initatului.
Alchimia s-a dezvoltat cam in aceeasi regiune si aceeasi perioada ca si Cabala. Scrierile lui Zosimos au supravietuit doar in fragmente, dar un comentariu timpuriu despre ele, “Arta sacra” a lui Olympiodorus spune ca el propovaduia uniunea cu Dumnezeu, care este scopul suprem al cabalistilor. El a spus ca procedeul cere imblanzirea pasiunilor si relaxarea corpului, ceea ce cabalistii incearca sa faca prin exercitiile lor. De asemenea el spunea ca alchimistul ar trebui sa invoce fiinta divina din el si ca cei care se stiu pe ei insisi stiu zeul ce salasluieste in ei, aceasta fiind si doctrina cabalista a omului ca o forma a zeului ascuns. In alchimia tarzie facerea Pietrei era de multe ori aratata ca un copac, asemenea Copacului Vietii, tulpina sa si ramurile sale fiind treptele succesive in lucrare asa cum sephiroth sunt treptele scarii catre cer.
Piatra Filozofala este aurul ideal, forma platonica a aurului, care trece prin orice substanta si o transforma catre natura sa ideala. Pentru ca metalurgii timpurii se concentrau asupra transformarii unui metal de baza in aur prin schimbarea culorii, Piatra era de multe ori numita Tinctura. Zosimos a spus ca “aurul nostru care poseda calitatea dorita poate sa transforme chiar si fierul in aur. Aici este misterul – faptul ca aceasta calitate devine aur si apoi face aur.” “Aurul nostru” este ceea ce generatiile viitoare au considerat a fi Piatra. Este scanteia divina a Sfantului Duh in forma tangibila. Este Unicul solidificat prin mijloace mistice si este omul ca Dumnezeu.
Va urma: In continuarea vom vorbi despre Piatra Filozofala.
0 Responses to “Despre alchimie Part 4”
Leave a Reply